Urme adanci.........

Credeam ca fraza "Timpul vindeca toate ranile" isi va croi drum si-n gandurile mele...
Ma dezlipesc incet...incet de orice urma de incredere..........incredere in care alta data puneam toata baza...sprijinul meu moral.
Timpul nu face decat sa-ti induca in eroare psihicul si sa-l transfere intr-un univers lipsit de culoare...plin de idei si concepte false...fara sens...fara logiga...bazat pe ceea ce a fost un vis stins prematur.
Apare o a doua fatza ....cea pe care lumea din jur vrea sa o vada,pentru ca e satula de imaginea ta reala,cea care e intr-o continua prabusire....cu ochii cazuti... cu cearcane adanci,aproape de culoarea unui mar putred,strans,care alta data era voluptos si galben precum soarele intr-o zi torida de vara....tras la fatza asteptand parca cu nerabdare ora de culcare,dupa o zi cumplita de munca si stres.
Inveti sa traiesti din amintiri...si mai mai ca nu te mai intereseaza nici prezentul nici viitorul.
Ai vrea ca nimeni si nimic sa nu-ti mai patrunda in minte si mai curand in inima.te inchizi in tine,itzi confectionezi un univers fara prea multe alternative...dar care iti confera linistea de care ai atata nevoie.
Si cand credeai ca ai scapat,ca personalitatea ta noua...dar falsa...si scutul tau rasarit peste timp sunt de neatins......SURPRIZA....
-"Frumosule...hai sa-ti ghicesc...ca te vad tare suparat.."
-"Nu tanti....nu ma intereseaza viitorul....trecutul il cunosc si inca-l traiesc iar prezentul trece pe langa mine."
-"N-o sa-ti para rau...ai sa vezi..."
-"Nu nu!!"
-"Atunci da-mi o tzigare."
Sa-i dau...sa nu-i dau....ii dau ca senzatia asta o cunosc si eu,si e tare neplacuta.
-"Pentru ca mi-ai dat o tzigare buna...am sa-tzi zic ceva,si nu te costa nimic!"
-"Tanti da-mi drumul la mana ca ma grabesc...si-apoi nu e nimic care sa ma intereseze din ce ai tu sa-mi spui!"
-"Nu merita..sa stii....asculta la Maria...eu stiu ce ai tu...dragoste cu forta nu se poate..."
MI-a starnit interesul...de unde stie ea?....chiar are har?.....Nu schitez nici un gest...e doar o placa pe care o repeta oridecate ori are ocazia.
-"Nu vreau nici un ban de la tine...iti zice Maria,ca ce ai simtit tu si ce simti inca...e ceva special,poate unic in viatza...nu-ti pierde speranta...mergi mai departe!"
-"Hai tanti ca ma grabesc...si apoi io nu ma incadrez in tabloul pe care-l descrii tu...asa ca...o zi placuta!"
-"Asculta la Maria...nu-ti pierde speranta..."
Tantea asta chiar m-a facut sa ma razgandesc...de ce alta fatza?...de ce un univers fara alternative...sumbru si rece?....a fost ceva special,nu trebuie ferecat undeva in camerele secrete ale inimii..."Las-o sa curga...pan-o seca!!!",vorba bunicii.
Dar secand...raman urme adanci,care tainuesc existenta unui sentiment profund...atat de profund incat a sfasiat tot ce-a intalnit in cale......
Sa asteptam insa rasaritul...pentru ca odata si odata...va veni!!!!!Si daca nu vine....sa mergem noi la el!!!!!!!!!